Serendipity: the phenomenon of making lucky discoveries by chance

Serendipitatea reprezinta fenomenul prin care cineva face o descoperire norocoasa accidental, mai ales fiind antrenat intr-o cautare total diferita.

Cuvantul provine dintr-un vechi basm persan, pomenit de Horace Walpole in anul 1754 intr-o scrisoare catre un prieten. In acea scrisoare el scria:

“Am citit odata un basm amuzant, ce se numea Cei trei printi din Serendip: in timpul calatoriei lor, au descoperit accidental si cu perspicacitate lucruri in a caror cautare nu pornisera: de exemplu, unul din ei descoperise ca un catar chior de ochiul drept trecuse recent pe acel drum, deoarece iarba era pascuta doar pe partea stanga, unde era mai proasta decat pe partea dreapta - acum intelegi ce inseamna serendipity? …”

(sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Serendipity)

Serendip este vechiul nume persan pentru Sri Lanka.

Cuvantul “serendipity” a fost votat de o companie de traduceri britanica drept unul din cele zece cuvinte din limba engleza cele mai greu de tradus. Cu toate acestea, datorita utilizarii sale, cuvantul a fost importat in multe limbi, ajungand si in limba romana ca serendipitate.

Rolul serendipitatii in stiinta si tehnologie

Serendipitatea joaca un rol major in descoperirile stiintifice si in inventii. Descoperirile norocoase din intamplare sunt comune in domenii ca farmacologia si chimia.
Multi autori care au sudiat serendipitatea din lumea stiintei atat din punct de vedere istoric cat si epistemologic, sunt de acord ca omul de stiinta sau inventatorului are nevoie de o minte pregatita si deschisa pentru a detecta importanta informatiei revelate accidental. Acesta este motivul pentru care majoritatea descoperirilor accidentale se produc in domeniul de specialitate al cercetatorului.
Omul de stiinta francez Louis Pasteur a facut celebra declaratie “in domeniul cercetarii, sansa favorizeaza o minte pregatita”.

Exemple de serendipitate - idei celebre

Unele idei si concepte revelate oamenilor de stiinta accidental sau chiar in vis tin de serendipitate:
- Faimosul mar cazut din pom al lui Isaac Newton a condus la descoperirea sa despre natura gravitatiei.
- Strigatul devenit celebru al lui Arhimede: Evrica, cand a facut legatura dintre greutatea specifica datorita volumului corpului sau care disloca apa din cada.
- Chimistul german Friedrich August Kekulé von Stradonitz a visat despre Ourobouros, sarpele ce-si urmeaza coada formand un cerc, ceea ce a dus la descoperirea structurii chimice inchise a componentilor ciclici, cum este benzenul.